Software recent:

XULRunner 1.8.0.1
Ingo H3 1.1-RC2
Turba H3 2.1-RC2
IMP H3 4.1-RC3
Horde 3.1-RC3
Opera 9.0 Preview 2
Firefox 1.5.0.1
WordPress 2.0.1
Internet Explorer 7 beta 2
Firebird 1.5.3
lista completă...

Comentariile mele Concluzii personale privind rezultatele sondajului .ro

Vă rog să reţineţi în primul rînd că aceste comentarii sînt bazate pe premisa că datele sondajelor sînt măcar orientativ corecte. Dacă nu sînteţi de acord cu asta, atunci comentariile următoare nu au probabil nici o valoare.

Aceste comentarii sînt expuse fără un scop anume şi sînt bazate pe o privire de ansamblu asupra întregului set de date colectate în cadrul sondajului, de la iniţiere şi pînă în prezent. Această pagină este actualizată periodic, pentru a reflecta orice noi evoluţii ale datelor.

1. Evoluţia domeniilor .ro
2. Sisteme de operare
3. Tehnologie Web
4. Limba română pe Web-ul românesc
5. Conţinutul siturilor
6. Concluzii

1. Evoluţia domeniilor .ro

Numărul de domenii .ro achiziţionate creşte permanent într-un ritm constant de 1200-2500 de domenii lunar. Va trece în curînd de 60.000. E interesant să vedem că se acordă atîta atenţie Internetului românesc, dar din păcate numărul total nu reflectă deloc realitatea.

De fapt, doar o parte dintre domeniile achiziţionate sînt folosite efectiv (pentru Web sau pentru orice altceva). Din ceea ce indică acest sondaj se pare că numărul de domenii realmente folosite oscilează doar între 20.000-30.000.

De ce acest număr masiv de domenii irosite? Probabil că unul dintre principalele motive din spatele acestei stări de fapt este politica de achiziţionare de domenii practicată de RNC (autoritatea naţională care reglementează folosirea domeniilor .ro), şi anume acordarea unui domeniu spre folosire pe viaţă, în schimbul unei taxe unice iniţiale.

Cu alte cuvinte, mulţi amatori de domenii plătesc la un moment dat o taxă de 60 USD (sau chiar mai puţin dacă apelează la un reseller), din care moment pot uita pur şi simplu de acel domeniu şi nimeni nu-l mai poate revendica vreodată.

Desigur, dacă numele încalcă o marcă înregistrată, sau dacă domeniul este folosit în scopuri ilegale, sau pentru a obţine pe el o sumă importantă de la un alt amator, domeniul poate fi reposedat de către RNC. Însă în practică aceste cazuri sînt relativ rare, iar cei care doresc un domeniu care a fost deja achiziţionat de obicei îşi iau gîndul de la el şi aleg altceva.

Dacă veţi cumpăra un domeniu .ro şi nu veţi face absolut nimic cu el, cel mai probabil acel domeniu va fi îngropat pentru totdeauna. Ba mai mult, datele de identificare şi contact cu care v-aţi înscris la cumpărare în registrul RNC pot deveni incorecte, în care caz nici măcar nu se va mai putea ajunge la dv. pentru o eventuală cedare a domeniului (legală sau nu). Verificarea periodică a 60.000 de seturi de date de contact de către RNC în mod benevol este, bineînţeles, considerată nepractică.

Această situaţie nu permite reciclarea domeniilor, care are avea loc în mod natural în contextul unei taxe reînnoite anual: posesorii ar decide la un moment dat că nu mai are rost să plătească taxa anuală; posesorii ar fi nevoiţi să vină ei la RNC anual pentru a plăti şi pentru a-şi actualiza datele de contact, riscînd altfel să-şi piardă domeniile.

Tind să fiu de părere că numărul mare de domenii abandonate (30.000) are efecte şi asupra dezvoltării peisajului Web. Cîţi dintre dv. nu au fost în situaţia de a căuta un nume alternativ pentru noul lor sit doar pentru că cel vizat iniţial este pur şi simplu de neatins în acest sistem? Un nume bine ales are importanţa sa în economia Web, iar acea masă de 30.000 de domenii inerte nu face decît să pună beţe în roate dezvoltatorilor şi întreprinzătorilor.

2. Sisteme de operare

2.1. Linux

2.1.1. Kernel

Linux este în proporţie de peste 90% sistemul de operare preferat pentru serverele româneşti. Punct. De ce? Pentru că e performant, pentru că e sigur, şi nu în ultimul rînd pentru că e gratuit. Nu prea e mult de comentat în legătură cu el. Folosirea kernelului Linux urmează o evoluţie liniştită, crescînd utilizarea noilor versiuni pînă la apariţia altora, cînd urmează o scădere la fel de lipsită de surprize. Acest lucru a fost valabil pentru perechea 2.2 şi 2.4 şi cel mai probabil se va întîmpla şi pentru 2.4 şi 2.6.

Este interesant de remarcat că adoptarea noilor kernele are loc întotdeauna cu întîrziere faţă de momentul apariţiei. Este firesc, deoarece majoritatea administratorilor practică (sau ar trebui să practice) un interval de testare pentru a se asigura că nu apar surprize neplăcute. Şi chiar dacă ei nu o fac, distribuţiile Linux au grijă să efectueze aceste teste asupra kernelelor precompilate pe care le oferă.

2.1.2. Distribuţii

2.1.2.1. Red Hat şi Fedora

Există o preferinţa de necontestat pentru distribuţia Red Hat. Nu pe nedrept. Această distribuţie a fost una dintre cele mai de succes create vreodată, datorită calităţii adecvate şi preţului zero.

În cursul anului 2003, Red Hat a anuţat însă că va sista producerea versiunii gratuite pentru a se concentra pe versiunile comerciale cu facilităţi avansate. A iniţiat în schimb un proiect alternativ, numit Fedora, destinat a fi un cîmp de testare condus de comunitate şi supravegheat de Red Hat.

Care au fost consecinţele? Pentru cea mai mare parte a anului 2003, nimeni nu a făcut nimic. Red Hat a continuat să fie folosit cu predilecţie şi doar un număr extrem de mic de administratori şi-au pus problema migrării spre altceva. Abia la începutul lui 2004 problema a început să fie luată în serios, parţial şi datorită faptului că Red Hat a sistat în fine accesul gratuit la reţeaua sa de actualizare a pachetelor software.

De abia din decembrie 2003 se poate spune că administratorii au început să cîntărească alternativele. Cel mai probabil aceştia au ales tot Linux, iar alegerea lor este foarte posibil să fi fost Fedora, deoarece oferă cea mai mare compatibilitate cu sistemele Red Hat. Desigur, Fedora este încă o distribuţie de calitate beta şi un administrator conştient este posibil să prefere mai degrabă altceva.

Datele par să indice un început de scădere a numărului de sisteme Red Hat, cuplat cu un început de creştere a sistemelor Fedora. Lunile care vor urma lui februarie 2004 ne vor spune mai multe.

Cert este însă că în acest moment putem presupune că marea majoritate a serverelor Web bazate pe Linux rulează în continuare Red Hat, chiar şi în lipsa actualizărilor software absolut necesare unui server de producţie. Să sperăm că acest lucru nu va duce la un val de exploatare a breşelor de securitate ce vor apărea.

2.1.2.2. Alte distribuţii

Locul doi, la mare distanţă de Red Hat, este ocupat de Mandrake. Această distribuţie are reputaţia de a oferi actualizări de încredere şi unelte de administrare uşor de folosit. Dar pe de altă parte este oarecum suprinzătoare folosirea sa pe servere, deoarece a devenit cunoscută prin facilităţile pentru desktop(!).

Cîteva procente sînt adjudecate de cuplul Debian-SuSE, aflate relativ la acelaşi nivel. Cu toate că ambele sînt distribuţii excelente, cu o lungă istorie, actualizări dese şi suport de calitate (prin intermediul comunităţii, respectiv contra cost), utilizarea lor pe servere este totuşi practicată doar de o mică masă de entuziaşti. Pot presupune doar că reputaţia (fictivă) a Debian ca fiind dificil de folosit, respectiv faptul că SuSE costă bani (cu toate că nu mulţi -- aprox. 100 EURO copia), sînt motivele neadoptării lor.

Cea mai suprinzătoare este însă prezenţa distribuţiei Gentoo în clasament, ba mai mult, ascensiunea sa lentă dar constantă. Gentoo practică un sistem prin care toate pachetele sînt compilate din surse, ceea ce contravine în mod flagrant dezideratului unui server de producţie, şi anume actualizări prompte cu minim de efort şi eficienţă în gestionarea resurselor.

Nu pot încheia fără a menţiona şi distribuţia TFM, un produs 100% românesc. Deşi nu foarte intens mediatizată, ea pare a se bucura de apreciere între cunoscători. Numărul serverelor bazate pe TFM a crescut în mod constant de-a lungul timpului.

2.2. Windows

Dintre restul sistemelor de operare, mai prezintă interes familia Windows, ale cărei produse 2000 şi XP sînt folosite cu precădere în detrimentul NT, care deşi este considerat extrem de învechit şi aflat în scădere, doar în primele luni ale lui 2004 pare să fi fost în fine abandonat masiv.

2.3. UNIX

Există şi o mică parte de sisteme care folosesc UNIX, mai precis Solaris/SunOS sau diverse variante de BSD. E interesant de remarcat slaba răspîndire a acestora în mediile de "producţie" româneşti, mai ales avînd în vedere că BSD-urile sînt gratuite şi că în folclorul utilizatorilor de Linux/UNIX români BSD e privit cu un respect (superstiţios?) suplimentar. Dar se pare că datele infirmă folclorul şi că toată agitaţia din jurul BSD rămîne din păcate la nivel de vorbă, cu prea puţine efecte în mediile de lucru reale.

3. Tehnologie Web

Web-ul românesc este întruchiparea pachetului LAMP (Linux, Apache, MySQL, PHP). Datele sondajului confirmă folosirea Linux, Apache şi PHP în proporţii între 70-95%.

3.1. Apache

Motivele pentru adoptarea Linux le-am văzut mai sus. În mare parte, ele se aplică şi pentru Apache. Acesta e un server performant, ieftin şi puternic. Există o mişcare masivă de suport şi dezvoltare de facilităţi în jurul Apache. Practic este serverul de Web preferat al planetei şi România nu face excepţie.

Dacă vorbim de Apache, se cuvine să aruncăm o privire asupra celor două versiuni majore disponibile în acest moment. În mod normal, versiunea 2 ar fi trebuit să devină rapid noul standard, în detrimentul versiunii 1.3. Dar realitatea diferă. Marea problemă a versiunii 2 este faptul că a introdus un model de funcţionare bazat pe threads, iar imensa majoritate a modulelor dezvoltate pentru Apache (îndeosebi PHP) nu au fost gîndite pentru acest caz. Aşadar administratorii au de ales între a instala Apache 2 şi a-l forţa să funcţioneze fără threads (ceea ce îi limitează performanţă şi nu justifică deloc migrarea de la 1.3) sau a se lipsi de anumite module.

Prin urmare alegerea lor este de a păstra 1.3, care este dealtfel foarte stabil şi bun, chiar dacă nu are threads. Folosirea lui 2.x progresează, ce-i drept, însă foarte lent. Probabil că portarea modulului de PHP la threads ar impulsiona mult adoptarea noii versiuni.

3.2. PHP şi alte limbaje de programare

Că veni vorba de PHP, acesta este limbajul preferat de marea majoritate a dezvoltatorilor Web români. Probabil că integrarea LAMP are un cuvînt de spus, pentru că altfel toţi competitorii săi direcţi (Perl, Python şi Ruby) sînt limbaje interpretate, cu suficient suport pentru baze de date sau Apache.

ASP este oarecum separat de acestea, datorită faptului că rulează bine doar pe IIS, care nu este folosit decît pe aproximativ 15% din serverele româneşti, şi necesită un sistem de operare şi probabil baze de date specifice unui mediu Microsoft.

Pe de altă parte, Java are o curbă de învăţare foarte abruptă, complicată de necesitatea rulării sub un server de aplicaţii. Prin urmare dezvoltatorii se specializează greu în Java, iar administrarea unui server suplimentar (chiar gratuit, gen TomCat care este preferatul) aduce probleme suplimentare.

3.3. Servere de aplicaţii

Serverele de aplicaţii sînt destul de puţin folosite pe siturile româneşti. Conduce TomCat, urmat de o pleiadă de alte servere, fie comerciale fie gratuite, şi care acoperă diverse limbaje de programare. E un aspect nu prea îmbucurător al Web-ului românesc, deoarece în general serverele de aplicaţii sînt asociate cu un nivel mai avansat de dezvoltare Web. Ponderea lor extrem de scăzută (cam jumătate de procent) este probabil şi din păcate caracteristică situaţiei industriei IT din România.

4. Limba română pe Web-ul românesc

Cu toate că putem probabil presupune că majoritatea siturilor româneşti au (şi) conţinut scris în limba română, din punct de vedere tehnic acest lucru nu este susţinut nici pe departe corespunzător.

În identificarea şi reprezentarea corectă a unei limbi sînt implicate diverse elemente tehnologice aferente protocolului HTTP care constituie baza Web-ului. Printre acestea se numără raportarea corectă a limbii în care este scrisă o pagină şi scrierea ei cu un set de caractere adecvat limbii respective.

Rezultatele sondajului privind conţinutul primei pagini a siturilor oferă o perspectivă jalnică: extraordinar de puţine (cam jumătate de procent) situri româneşti îşi declară limba în care sînt scrise (a se vedea antetul HTTP "Content-Language").

Acest lucru se întîmplă în ciuda faptului că această declaraţie este foarte relevantă pentru motoarele de căutare — cînd un motor de căutare vă oferă posibilitatea să căutaţi doar siturile corespunzătoare unei anumite limbi, la acest lucru se referă. Putem doar presupune că siturile care nu oferă acest antet sînt asociate implicit cu limba engleză de către spiders şi prin urmare nu vor figura în rezultatele căutărilor cînd cineva caută "doar paginile în română".

În cazul seturilor de caractere folosite situaţia stă doar puţin mai bine. Aproximativ 15% din situri indică browserelor vizitatorilor ce seturi să folosească pentru afişarea optimă a conţinutului. Aici apare însă o altă problemă, şi anume gradul extrem de redus de folosire a caracterelor româneşti (diacritice) de către internauţii români.

Doar puţini dintre românii care folosesc calculatorul şi-l configurează şi folosesc corect în vederea utilizării de diacritice. Acest lucru duce la tot felul de probleme privind siturile Web româneşti: de ce să scriu situl cu diacritice dacă voi avea parte doar de probleme din cauza asta? Unii vizitatori nu vor vedea corect textul; majoritatea vor căuta cuvinte fără diacritice în motoarele de căutare şi nu vor regăsi paginile mele.

Există soluţii tehnice pentru toate aceste probleme, dar se pare că efortul implicat nu este considerat necesar. Această decizie, combinată cu insuficientele cunoştinţe în acest domeniu ale dezvoltatorilor Web şi cu insuficienta răspîndire a limbii naţionale corecte printre utilizatorii români de calculator lasă să se întrevadă o imagine foarte sumbră.

5. Conţinutul siturilor

Cum era de aşteptat, imensa majoritate a siturilor oferă conţinut în format HTML. Spre deosebire de setul de caractere sau limba, lipsa antetului HTTP implicat în acest caz este prompt sancţionată, prin urmare nu sînt mulţi dezvoltatori Web care îndrăznesc să-l omită.

Printre alternativele mai puţin obişnuite se numără textul simplu, fără formatare (text/plain) şi listările conţinutului unui director (httpd/unix-directory — care în general presupune un server incorect instalat sau configurat).

Conţinutul de tip Flash oferit în mod direct vizitatorilor este mai rar întîlnit, deoarece nu toţi vizitatorii au posibilitatea să-l folosească. În general se oferă HTML în primul rînd, pentru a servi ca alternativă în acest caz.

Se remarcă şi tipul de conţinut WML, specific siturilor WAP, regăsite în număr foarte mic. Acest lucru se explică printr-o combinaţie de mai mulţi factori: în general siturile care oferă conţinut WML o fac prin intermediul unui subdomeniu secundar (gen wap.domeniu.ro), iar eu testez doar subdomeniul www; popularitatea WML a scăzut foarte mult de cînd telefoanele mobile sînt capabile să redea HTML; în fine, majoritatea siturilor WAP detectează browserul folosit (am simulat un browser Internet Explorer în cadrul acestui sondaj) şi returnează HTML dacă acesta nu e un telefon mobil.

6. Concluzii

Prin ce se caracterizează Web-ul românesc? Pe scurt: Red Hat Linux, Apache 1.3, PHP, MySQL. Toate gratuite şi folosite la maximum. E ceva rău în asta? Nu. Toată comunitatea dezvoltatorilor Web la nivel mondial preferă în definitiv aceleaşi produse. Iar avînd în vedere situaţia economică din România, aceste alegeri sînt probabil cele mai bune.

Persistă problema irosirii a jumătate din numele de domenii, dar ea va rămîne pînă la introducerea taxei anuale. Din surse neoficiale se pare însă că RNC are alte priorităţi în 2004, printre altele şi imbunătăţirea sistemului de autentificare a utilizatorilor de domenii în privinţă reducerii încercărilor de modificări frauduloase.

Limba română este din păcate insuficient de bine implementată şi recunoscută pe Web, atît în ceea ce-i priveşte pe dezvoltatori cît şi pe utilizatori. Ce implicaţii are acest lucru vă las pe dv. să conchideţi.