Software recent:

XULRunner 1.8.0.1
Ingo H3 1.1-RC2
Turba H3 2.1-RC2
IMP H3 4.1-RC3
Horde 3.1-RC3
Opera 9.0 Preview 2
Firefox 1.5.0.1
WordPress 2.0.1
Internet Explorer 7 beta 2
Firebird 1.5.3
lista completă...

Grafice pentru sondajul Web Agregarea statisticilor sub formă de grafice cumulative

1. Evoluţia domeniilor
2. Sisteme de operare
3. Distribuţii Linux
4. Tehnologie Web

Această pagină prezintă unele dintre valorile înregistrate în cadrul sondajului sub forma unor grafice a căror axă orizontală o constituie timpul şi axa verticală reprezintă cantităţile. Acestea din urmă sînt reprezentate uneori nominal, uneori procentual.

Nu am putut realiza toate graficele posibile, deoarece în multe cazuri există o dominantă principală ale cărei valori sînt mult prea mari comparativ cu celelalte, ceea ce ar fi însemnat ca graficul să conţină doar unul sau două elemente vizibile, cu restul comasate pe marginea de jos.

1. Evoluţia domeniilor

Acest grafic prezintă numărul total de domenii şi felul în care sînt ele folosite. Se observă că numărul total de domenii achiziţionate creşte în permanenţă şi se menţine la o distanţă anormal de mare de domeniile folosite efectiv. Am marcat prin banda albă zona de evoluţie firească a utilizării domeniilor. Se poate afirma probabil că această zonă este cea caracteristică de fapt Internetului românesc.

2. Sisteme de operare

Această secţiune este bazată pe procentaje relative la nivelul fiecărei luni în parte, nu pe numărul de sisteme detectate, deoarece cantităţile absolute pot varia uneori puternic datorită caracteristicilor sistemului de identificare bazat pe passive fingerprinting.

Acest grafic face comparaţia între cei doi lideri absoluţi ai acestei categorii, şi anume kernelul Linux de versiune 2.4, respectiv 2.2. Vă reamintesc că 2.4 a apărut pentru prima oară la sfîrşitul lui 2001 şi a început să fie folosit în medii de producţie în primele luni ale lui 2002, după verificarea fiabilităţii. În curînd voi introduce aici şi valorile pentru noua versiune 2.6, care a fost lansată recent şi abia începe să fie larg adoptată.

Acest al doilea grafic prezintă sistemele de operare non-Linux. A fost necesară separarea celor două grafice doarece ordinul de mărime redus de aproape 20 de ori ar fi însemnat practic comasarea sistemele non-Linux pe bordura de jos într-o manieră ilizibilă.

3. Distribuţii Linux

Valorile din această secţiune au fost obţinute prin intermediul semnăturilor serverelor Apache instalate direct din distribuţii, o practică uneori controversată. Aşadar ar trebui privite cu indulgenţă. Valorile prezentate sînt procente din numărul total de sisteme Linux relativ la fiecare lună în parte, nu valori absolute. Este important să reţineţi că scala nu are nici o legătură cu graficele din secţiunea "sisteme de operare", deoarece modul de colectare al acestor date a fost complet diferit.

Acest prim grafic prezintă primele două clasate în topul distribuţiilor, şi anume Red Hat şi Mandrake. Mai figurează şi Fedora deoarece mă aştept să urmeze o creştere a sa cuplată cu o scădere a Red Hat; primele semne în acest sens au început deja să apară din 2003-11.

Al doilea grafic prezintă restul distribuţiilor cu valori de nivel semnificativ. Mandrake apare şi aici pentru a oferi un termen de comparaţie între cele două grafice. Banda scoasă în evidenţă în partea de sus reprezintă zona din care a căzut Mandrake începînd cu 2003-10. A doua bandă reprezintă zona pe care şi-o dispută în mod constant Debian şi SuSE.

4. Tehnologie Web

Graficele următoare prezintă diverse aspecte mai importante ale tehnologiilor Web folosite de către siturile româneşti.

Acest grafic prezintă cele mai des utilizate servere Web. Împreună, Apache şi IIS acoperă 99% din peisaj, prin urmare doar prezentarea lor este suficientă.

Avînd în vedere gradul de folosire al Apache, am considerat de interes vizualizarea distribuţiei sale pe versiuni. Cele mai semnificative astfel de versiuni sînt 1.3.x, considerat încă de marea majoritate drept versiunea de referinţă a Apache, şi 2.x. Pentru acesta din urmă modulele produse de terţe părţi progresează destul de lent, prin urmare adoptarea sa pe scară largă întîrzie.

Aici am ilustrat cele mai importante limbaje de programare server-side folosite. Cifrele pentru ASP sînt de fapt cele pentru IIS, deoarece am considerat că orice server IIS are teoretic disponibil acest limbaj.